Nanolipofilling vs lipofilling
Tot mai mulți pacienți aleg să corecteze modificările apărute odată cu vârsta apelând la proceduri care folosesc propriul țesut adipos. Potrivit datelor publicate de Societatea Internațională de Chirurgie Plastică Estetică (ISAPS), în anul 2024 au fost realizate, la nivel mondial, 947.007 proceduri de transfer de grăsime la nivelul feței, cu 19,2% mai multe decât în anul precedent și cu 83,6% mai multe decât în 2020.
Odată cu acest interes crescut au apărut și mai multe variante ale procedurii, cu denumiri asemănătoare, care pot crea confuzie în rândul pacienților. Una dintre cele mai frecvente neînțelegeri privește nanolipofillingul: prefixul „nano” sugerează o versiune mai fină sau mai discretă a lipofillingului, potrivită pentru corecții mici. În realitate, cele două proceduri pornesc de la același țesut, grăsimea proprie, însă urmăresc obiective diferite: lipofillingul redă volumul pe care fața l-a pierdut, în timp ce nanolipofillingul are ca scop îmbunătățirea calității pielii.
Înțelegerea acestei diferențe îl ajută pe pacient să știe la ce rezultate se poate aștepta de la fiecare procedură și de ce, în multe situații, cele două proceduri se completează.
Ce este procedura de nanolipofilling?
Nanolipofillingul, cunoscut în literatura medicală și sub denumirea de grefă de nanofat, este o procedură prin care grăsimea recoltată de la pacient este transformată într-o emulsie fină, gălbuie, cu o consistență aproape lichidă, care se injectează la nivelul pielii. Tehnica a fost descrisă în 2013 de chirurgii plasticieni belgieni Patrick Tonnard și Alexis Verpaele.
Grăsimea se recoltează prin liposucție, cu o canulă fină, din zonele în care există un surplus de țesut adipos, de obicei de la nivelul abdomenului sau al coapselor. Înainte de recoltare, zona donatoare este infiltrată cu o soluție care conține un anestezic local și o substanță care reduce sângerarea.
Pentru obținerea nanofatului, grăsimea recoltată este mai întâi spălată cu ser fiziologic, pentru a îndepărta sângele și soluția infiltrată. Grăsimea este apoi trecută în mod repetat dintr-o seringă în alta, prin intermediul unui conector, până se transformă într-o emulsie, iar emulsia este filtrată, astfel încât să poată fi injectată printr-un ac foarte subțire.
În urma acestei prelucrări, adipocitele, adică celulele care depozitează grăsimea, nu mai rămân viabile. Nanofatul păstrează însă fracția stromal-vasculară, o populație de celule din țesutul adipos, altele decât adipocitele, printre care celule ale vaselor mici de sânge și celule stem. Alături de aceste celule rămân și factorii de creștere, proteine implicate în procesele de refacere a țesuturilor.
Paradoxal, deși denumirea procedurii trimite la grăsime, nanofatul nu mai conține țesut adipos propriu-zis și, prin urmare, nu poate reda volumul pierdut al feței. Efectul nanofatului vizează calitatea pielii: textura, grosimea, elasticitatea și uniformitatea culorii.
Vezi și: Nanofat și microneedling.
Care sunt diferențele dintre nanolipofilling și lipofilling?
Lipofillingul, numit și transfer autolog de grăsime (adică din propriul organism), este procedura prin care grăsimea recoltată este purificată și injectată în zonele care și-au pierdut volumul. Spre deosebire de nanolipofilling, lipofillingul păstrează adipocitele intacte, deoarece rolul acestor celule este să se integreze în țesut și să refacă volumul.
Cele două proceduri diferă și prin efectul obținut. Lipofillingul modifică forma feței: poate reda plinătatea pomeților, poate corecta tâmplele adâncite sau o asimetrie. Nanolipofillingul nu schimbă conturul feței, ci aspectul pielii.
Diferă, de asemenea, profunzimea la care se lucrează. În cazul lipofillingului, grăsimea este plasată în țesuturile profunde, la niveluri diferite în funcție de zona tratată, cu ajutorul unor canule fine, cu vârf bont. Nanolipofillingul se realizează în straturile profunde ale pielii (dermul profund), prin numeroase puncte apropiate, astfel încât efectul să fie uniform pe întreaga zonă tratată.
Fiind administrat în straturi subțiri, nanofatul necesită, în general, o cantitate mai mică de grăsime decât lipofillingul folosit pentru refacerea volumului.
Nanolipofillingul se poate realiza cu anestezie locală, cu o cremă anestezică sau cu sedare, adică o medicație care induce relaxare și somnolență. Pregătirea nanofatului, adică infiltrarea zonei donatoare, recoltarea și emulsionarea grăsimii, durează, în general, 30-45 de minute, la care se adaugă injectarea.
Lipofillingul facial se poate realiza, de asemenea, cu anestezie locală, însă multe dintre aceste intervenții se fac cu anestezie generală. Intervenția durează, în general, între 75 și 160 de minute.
Cele două proceduri se deosebesc, în plus, prin felul în care evoluează rezultatul. Rezultatul lipofillingului depinde de cantitatea de grăsime care se integrează în țesut. În cazul procedurii nanolipofilling, nu există celule grase care să se integreze, iar rezultatul depinde, după cum se consideră în prezent, de răspunsul pielii la celulele și factorii de creștere introduși.
Ambele proceduri au un avantaj comun: grefa, fiind țesut propriu, nu provoacă reacții alergice sau de respingere.
Unde se încadrează microfatul între lipofilling și nanolipofilling?
Între cele două proceduri există o variantă intermediară, mai puțin cunoscută de pacienți: microfatul. Microfatul este tot o grefă de grăsime destinată refacerii volumului, însă este recoltat cu canule prevăzute cu orificii laterale de aproximativ 1 mm, astfel încât particulele obținute să fie mult mai mici. Datorită dimensiunilor reduse, microfatul poate fi plasat mai aproape de suprafața pielii, în zonele în care pielea este mai subțire.
Literatura de specialitate clasifică grefele de grăsime în funcție de mărimea particulelor și de compoziția lor:
- macrofatul, indicat pentru pierderile de volum din țesuturile profunde, de exemplu la nivelul pomeților;
- microfatul, potrivit pentru corecții fine de volum, sub piele, mai aproape de suprafață;
Macrofatul și microfatul sunt, practic, forme de lipofilling, deoarece conțin adipocite viabile, capabile să refacă volumul.
Lipofilling sau nanolipofilling: când se recomandă fiecare?
Recomandarea pornește întotdeauna de la evaluarea făcută în cadrul consultației și de la ceea ce îl deranjează pe pacient. Întrebarea esențială este dacă modificările feței țin de pierderea volumului sau de calitatea pielii.
Lipofillingul este indicat atunci când fața și-a pierdut din structură, de exemplu în cazul:
- pomeților aplatizați;
- tâmplelor adâncite;
- asimetriilor sau zonelor cu volum redus apărute după o intervenție ori după o scădere în greutate;
- conturului facial care și-a pierdut definirea.
Nanolipofillingul este potrivit atunci când volumul feței s-a păstrat, dar pielea și-a pierdut din calitate, în cazul:
- pielii subțiri de sub ochi, prin care se văd vasele de sânge și care accentuează aspectul de cearcăne;
- ridurilor fine care nu sunt cauzate de pierderea volumului;
- cicatricilor cu textură neregulată, cum sunt cele rămase după acnee;
- tenului tern sau cu pete pigmentare.
Există și situații în care niciuna dintre aceste proceduri nu reprezintă prima opțiune. Excesul de piele sau țesuturile coborâte sub efectul gravitației nu pot fi corectate prin injectare, ci doar chirurgical, prin lifting facial sau blefaroplastie. În aceste cazuri, grefa de grăsime poate completa intervenția chirurgicală, însă nu o poate înlocui.
Se pot face lipofilling și nanolipofilling în aceeași intervenție?
La mulți pacienți, fața pierde volum în aceeași perioadă în care pielea devine mai subțire și mai puțin elastică, motiv pentru care cele două proceduri sunt adesea asociate. Recoltarea grăsimii se face o singură dată, iar grăsimea obținută este apoi împărțită: o parte este purificată pentru refacerea volumului, iar cealaltă parte este emulsionată și transformată în nanofat.
Asocierea are și o logică anatomică. Lipofillingul lucrează sub piele, în țesuturile profunde, acolo unde s-a pierdut volumul, iar nanolipofillingul lucrează în piele, astfel încât fiecare strat primește tipul de grefă de care are nevoie.
Un exemplu frecvent este regiunea de sub ochi. Lipofillingul poate corecta șanțul lacrimal, adică adâncitura de la limita dintre pleoapa inferioară și obraz, în timp ce nanolipofillingul poate îmbunătăți aspectul pielii subțiri și mai închise la culoare din această zonă. Atunci când sunt prezente ambele probleme, o singură procedură ar corecta zona doar parțial.
Nanolipofillingul poate fi asociat și cu intervenții chirurgicale, precum liftingul facial. Liftingul repoziționează țesuturile, însă nu modifică și calitatea pielii, așa că cele două proceduri se completează.
Cât durează rezultatele după nanolipofilling și lipofilling și de ce depind?
În cazul nanolipofillingului, primele schimbări devin vizibile, de regulă, după 2-4 săptămâni, iar calitatea pielii continuă să se îmbunătățească până în jurul a 6 luni de la procedură. Efectul se menține, în general, cel puțin 9 luni, iar procedura poate fi repetată pentru a-l prelungi.
În cazul lipofillingului, grăsimea transferată se resoarbe progresiv în primele 3 luni, după care volumul rămas se integrează stabil în țesut. Proporția de grăsime care se integrează diferă mult de la un pacient la altul: o analiză a 27 de studii a raportat valori între 26% și 83%. Din acest motiv, uneori este necesară o a doua ședință.
Rezultatul lipofillingului depinde și de modul în care grăsimea este recoltată și prelucrată, precum și de stabilitatea greutății. Grăsimea integrată rămâne, în general, de durată și se comportă asemenea restului țesutului adipos din organism: poate crește în volum odată cu creșterea în greutate și se poate reduce în urma slăbirii.
Programează o consultație!
Deși folosesc același țesut, grăsimea proprie, procedurile lipofilling și nanolipofilling răspund unor nevoi diferite: lipofillingul redă volumul și conturul feței, iar nanolipofillingul îmbunătățește textura, grosimea și aspectul pielii. Niciuna dintre proceduri nu reprezintă o variantă mai nouă sau mai bună a celeilalte, iar în multe cazuri combinarea lor oferă un rezultat mai complet.
Alegerea procedurii depinde de o evaluare atentă, care stabilește dacă modificările feței țin de pierderea volumului, de calitatea pielii sau de ambele. Pe baza acestei evaluări se pot discuta procedura indicată, eventualele asocieri și rezultatele la care pacientul se poate aștepta în mod realist.
Dr. Iulia Muraru, Medic Primar Chirurgie Plastică, Estetică și Microchirurgie Reconstructivă
Dacă îți dorești să afli ce variantă ți se potrivește, programează o consultație cu Dr. Iulia Muraru, folosind formularul de mai jos.
Leave A Comment